Pentru el

Esti singur in adancul marii,scufundat,parasit.Nici ultima raza de soare nu iti mai atinge trupul,te aflii in intunericul de nepatruns,fara speranta,ratacit pe nisipul rece de la fundul marii.
Privesti trist valurile ce se formeaza si cad deasupra ta,caci esti constient ca nu le vei mai simti cum se rostogolesc deasupra inimii tale cand te-arunci sub ele.Nu vei mai auzi fosnetul de primavara ce canta noaptea tarziu.Nu vei mai vedea ultimul apus de soare de la sfarsitul verii,caci ai ramas pe un drum pustiu,fara intoarcere.Esti asteptat acolo sus,dar tu nu te mai poti intoarce,esti prin, esti pierdut.
Cand te afli intr-un loc atat de departat de ceea ce iubesti,frica te pandeste,caci stii ca nu te poti intoarce.
Esti lipsit de viata,esti acolo,esti acolo unde nu poti ajunge decat dupa ce simti durerea cum iti sfasie inima si pieptul ti-e plin de lovituri puternice ce le-ai primit si le-ai suportat pana ai renuntat,ai inchis ochii si ai incetat sa respiri.Credeam ca te-ai adancit in somn,dar ochii tai nu s-au mai deschis,iar suflul ti-a disparut.
Atunci ne-ai parasit.